Asasinarea in efigie a artistului roman – AZI, Mircea Diaconu

Isi amintesc unii de masurile de rotunjire a bugetului Finantelor publice luate de vajnicul Decebal Traian Remes (omul-caltabos) in vremea guvernarii de trista amintire a CDR. Nutrite din amintirea “fumaritului” (taxa feudala aferenta fiecarui cos de fum al locuintei) si a “zeciuielii” (Dijmarescu stie!!) impozitele aberante ale lui Remes (intru pilda “taxa pe scaun”) sunt o gluma binevoitoare fata de zecile de aberatii fiscale ale guvernului Boc.
 
Cea mai nociva insa, alaturi de impozitul forfetar – ramane interzicerea cumulului pensiei cu salariul. Ea fost implementata in coasta natiunii de Boc si cleptomanul Videanu (la cererea speciala a matelotului ancorat in portul Cotroceni) inca de la inceputul guvernarii PDL-PSD, in februarie 2009.
 
Afectate in principal au fost personalitatile societatii romanesti. De la Radu Beligan – la orice profesor universitar de prestigiu sau chirurg eminent, intreaga elita a Romaniei a fost sanctionata astfel de Traian Basescu pentru lipsa de entuziasm politic fata de tatucul de ape tulburi.

In anul de gratie 2011 insa deja pensionarii au fost in corpore potoliti. Fie ei eminente fie bietii anonimi care au construit intreaga infrastructura a Romaniei moderne pentru propaganda stupida a dictaturii proletariatului.

Asa ca urmeaza la rand ceilalti artisti. Malina Olinescu si Madalina Manole au clacat si s-au sinucis, ca un ultim avertisment. Jurnalistii de marca si politicienii opozitiei sunt urmariti in numele atotputernicei “sigurante nationale”. Iar Mircea Diaconu e urmarit de ANI in numele “integritatii morale”.

Pe de-o parte nu e lasat sa fie si manager teatral si senator, pe de alta parte e acuzat de abuz in serviciu pentru pretinsa promovare a sotiei sale. Bine ca nu i se acorda si o pensie, pentru a fi ulterior infierat ca evazionst!

In aceste conditii e limpede: cel mai bine e sa candidezi la europarlamentare, precum “artista de scena” EBa ori “artistul din condei” TRU. Europa nu crede in incompatbilitatea dintre cultura sau incultura si politica. Doar Traian Basescu mai crede.

Si-si poate adauga optiunea personala, printre dinti, intre doua fumuri din tigara pusa smechereste in coltul gurii – asa cum ii sade bine unui marinar de cursa lunga: “Niet kultura!”