Cu cine construim modernitatea?

Eu cred ca Opozitia a asteptat prea mult pentru o riposta. In ceasul al doisprezecelea al democratiei romanesti, PNL si PC incearca imposibilul: unirea impotriva statului neo-totalitar, de sorginte eminamente securistica, de sistem inghetat la anii ’80, reinventat de politrucii lui Traian Basescu.
Lipsa de creativitate a acestor tovarasi, in fapt, vechea burghezie comunista, dar si dualismul politicii externe romanesti de tip DIE („noi suntem si cu Palestina, dar si cu evreii…”) , ne face vulnerabili ca natiune, ca si cand pentru noi timpul s-ar fi oprit in loc. Incapacitatea lor funciara de adaptare la provocarile globalizarii vine tocmai de aici: de la un sistem de human resources bazat pe scoala veche a Securitatii, lasata mostenire noilor recruti, din pacate, de fostii ofiteri, pentru care interesul national se limita la a apara cuceririle revolutionare si pe Secretarul General. E de mirare, cata vreme la sefia externelor a fost instalat un intelectual de talia lui Mihai Razvan Ungureanu, care pare sa reziste si domnia sa cu greu mentalitatilor vechi din noul SIE. Ei, bine, acest esec lamentabil din politica de cadre a noului establishment (sic!) a determinat abdicarea in fata FMI, singurul care dicteaza astazi in Romania si care face din PD-L si Basescu simple piese de butaforie ieftina.
Cu alte cuvinte, prea tarziu si-au inteles fortele opozitiei propriile lasitati si au hotarat sa miste ceva. In beneficial lor, dar si al majoritatii populatiei romanesti, care are o alta agenda decat a spoliatorilor care actioneaza cu banii si in numele statului roman, caruia acestia din urma ii impun un centralism economic de tip vechi, dar din care nu uita sa-si taie cea mai buna bucata. Fortele opozitiei, umanizate de infrangeri, ingenuncheate de suferinta atator umilinte, par a dori schimbarea de care are poporul atata nevoie. Intrebarea mea este acum: sunt ele acum suficient de pregatite sa nu repete greselile trecutului, cu alte cuvinte, au suferit destul ca sa nu inlocuim o tagma de jefuitori cu alta?

Sa fiu sincer, eu ma bazez pe Antonescu, pe claritatea gandirii lui, pe continuitatea mesajului, pe forta pe care a aratat-o si pe care sper ca si-o va impune in fata celelialte tabere de securisti vechi din PC si, probabil, PSD, cu care tabara pedelista ar completa intregul. Dar e grav, atunci cand salvarea sta intr-un singur om, care este crestin, si, ca o consecinta, nu poate fi Mesia. Tara are nevoie de modernitate, romanii au nevoie de schimbare ca de aer, dar cine o face si, mai ales, in beneficiul cui?