Fostul prefect de Hunedoara, Attila Dezsi, este de parere ca persoanele care țin fraiele țarii trebuie sa conceapa Complexul Energetic Hunedoara ca pe un ”RCA al sistemului energetic național” și sa puna ”semn de egalitate intre diferitele surse de energie” susținand ca ”succesul atrage succes” și investitori dezvoltand industrii conexe mineritului și energiei. Un eventual eșec al CEH, intrarea in insolvența a structurii energetice hunedorene, ar afecta in mod dezastruos populația județului dar și un areal economic insemnat din Romania.
Fostul prefect este de parere ca pentru a creiona importanța naționala și județeana a Complexului Energetic Hunedoara este nevoie de o analiza multidisciplinara, cu date la zi privind atat strategia europeana și mondiala in materie energetica. Aceeași analiza trebuie sa cuprinda și gandirea guvernamentala privind rolul Romaniei și integrarea țarii noastre in aceste strategii. Nu de alta, dar strategiile energetice de pana acum au reprezentat doar ”forme fara fond”.
”Spun gandire fiindca ”strategiile” energetice autohtone din ultimii 24 de ani au demonstrat ca acestea au fost de multe ori doar forme fara fond, fiind doar momente care au prilejuit pentru politicienii acelor vremuri ocazia de a face declarații pompoase de multe ori fiind prilej de rafuieli politicianiste care nu au avut și nu au nimic de a face cu viitorul Vaii Jiului sau a industriei energetice romanești”, a declarat, pentru GDD, Attila Dezsi.
Potrivit sursei citate, strategia din sectorul energetic ar trebui sa nu discrimineze sursele de producere a energiei. Un proiect coerent al CEH nu ar face altceva decat sa duca la dezvoltare și progres.
”Daca cineva ar vrea intr-adevar sa iși lase amprenta profesionala asupra unei strategii energetice naționale viabile, ar trebui sa puna ”semnul de egalitate” intre diferitele surse de energie, fara sa le treaca prin filtrul ”problematica Vaii Jiului”. Afirm acestea din experiența anilor trecuți, cand de multe ori nu exista egalitate in rezolvarea problemelor, himera ”problematicii Vaii Jiuli” fiind o piedica greu de surmontat, mai ales din birourile de la București. Nu aș exagera prin generalizare, dar simptomatica a existat și exista. Cei are au fraiele acestei țari trebuie sa conceapa CEH-ul ca pe un RCA al sistemului energetic național. Sa ințeleaga ca rezolvarea pe termen lung a problemei se poate face avand in vedere atat aspectele privind eficiența și eficacitatea din punct de vedere economic, dar și social și cu incadrarea in reglementarile coercitive europene. Succesul unui asemenea proiect ar asigura condiții favorabile de trai unei mari parți din populația județului Hunedoara, daca luam in considerare ca efectul pe verticala este asupra a peste 15.000 de cetațeni, dar efectul pe orizontala este asupra a 200.000 de suflete. Un eventual insucces ar afecta in mod dezastruos un numar mare de populație, dar și un areal economic insemnat din Romania. Pentru piața economica a județului Hunedoara succesul unui proiect coerent al CEH ar insemna posibilitatea unei dezvoltari economice sustenabile, care ar putea implica si dezvoltarea unei industrii conexe mineritului și energeticii prin atragerea de capital privat in zona noastra. Trebuie sa se ințeleaga ca succesul CEH ar putea atrage investiții, ca doar “succesul atrage succes”, și deci atenția potențialilor investitori”, a mai spus fostul prefect.
CEH-ul poate fi competitiv pe piața de energie doar daca in cadrul structurii energetice se va produce ”un coș energetic” din mai multe surse de energie.
”Daca privim spre necesitatea producerii de energie electrica la preț competitive, atunci este necesara o comasare a mai multor surse de producere de energie, termo, hidro și de ce nu, cu ce este acum la moda energie verde: solara și eoliana. Printr-un management corect – doar corect – posibilitatea de penetrare a piețelor energetice se poate face cu prețuri competitive doar creand un “coș energetic” la nivul CEH. Nu sunt eu cel care deține cheia succesului pentru CEH, dar cred cu tarie ca o buna atitudine profesionala conexata cu loialitatea și consecvența pentru interesele Vaii Jiului și ale județului Hunedoara și cu bune decizii politice de la nivel central pot duce la succes”, a completat Dezsi.
Sursa citata susține ca din punct de vedere managerial, Valea Jiului și județul Hunedoara au “produs manageri competenți, specialiști de inalta ținuta profesionala și morala”. Acești oameni, pe care Dezsi i-a cunoscut personal in perioada 2005-2012, pot imprima un management de succes cu condiția sa fie ascutați și sprijiniți de decidenții politici.
Potrivit lui Dezsi, sindicatele puternice creeaza premisa unui dialog social adecvat și necesar.
”O multitudine de mici organizari sindicale nu pot reprezenta cu succes o intreaga ramura de activitate, fapt ce dezavantajeaza atat salariații cat și un management de performanța puternic”, mai spune Attila Dezsi.
Administrațiile locale ar trebui, in opinia fostului prefect, sa nu se implice in viața eonomica a unei companii naționale și sa se concentreze mult mai mult pe crearea unor condiții de viața și habitat europene și nu in ultimul rand pe atragerea de investiții private și publice in localitațile pe care le pastoresc.
Dezsi readuce in discuție crearea unei conurbații unice la nivelul Vaii Jiului, ceea ce ar putea conduce la dezvoltarea socio-economica integrata și sustenabila, dar și la o scadere a costurilor administrației publice locale ce ar putea avea ca efect o scadere a taxelor și impozitelor pentru locuitorii acestei zone.
S-ar putea ca unii sa iși puna intrebarea de ce nu s-au realizat acestea in vremea cand eram prefect al județului Hunedoara, insa este demonstrabil ca atunci a inceput cel puțin construirea unei gandiri in sensul eficientizarii activitații energetice din județul nostru, exemplu elocvent fiind crearea companiilor energetice Electrica și Electra, proiect ce s-a stins din cauza unor interese de grup din zona energetica. Tot atunci, perioada 2010-2012, s-au inceput sau finalizat lucrarile de infrastructura, acestea fiind cele mai mari din 1990 pana acum: DN 66 Simeria -Petrosani, autostrada Deva – Orașstie, alimentarea cu apa și asigurarea canalizarii in zonele rurale, dar și multe altele.
