Perspective economice din Africa

Cu o crestere continua a datoriilor pe termen mediu, bugetul Africii de Sud pariaza pe reducerea cheltuielilor si a investitiilor din sectorul privat ca cheie pentru schimbarea averilor. Clima economica a Africii de Sud a prezentat o serie de provocari in perioada premergatoare bugetului 2021. La fel ca multe tari, guvernul sud-african a depus un buget de urgenta la mijlocul anului 2020, in mijlocul pandemiei COVID-19, cand s-a confruntat cu un deficit bugetar estimat la venituri bugetare de R312 miliarde de la bugetul 2020.

Declaratia de politica bugetara pe termen mediu ulterioara (MTBPS) a trebuit sa aloce resurse suplimentare catre un plan de redresare economica, impreuna cu un stimul economic pentru a se asigura ca economia este capabila sa construiasca o redresare durabila dupa scaderea estimata a productiei economice de 7,2% in 2020.

Drept urmare, si in conformitate cu tendintele globale, datoria Africii de Sud a crescut brusc in 2020. La fel si prognozele datoriei in urmatorii cinci ani pentru a satisface nevoile de cheltuieli care au aparut din cauza pandemiei, inclusiv finantarea masurilor de sprijin pentru continuitate catre gospodarii si afaceri impreuna cu alte planuri de redresare economica.

De la criza financiara mondiala din 2008-2009, traiectoria datoriilor din Africa de Sud a crescut rapid si converge cu media mondiala. Raportul datoriei / PIB al tarii a depasit prima data media economiilor emergente si in curs de dezvoltare in 2011, la 38,2% fata de 36,6%. In ultimii cinci ani, acumularea datoriei ca pondere din PIB a crescut substantial, in timp ce PIB-ul nu a tinut pasul: cresterea cheltuielilor reale a avut in medie 4,1% pe an, in timp ce cresterea PIB-ului real a ramas la 1,5% pe an. Costurile serviciului datoriei au depasit cheltuielile in programele de educatie si sanatate de baza pentru 2021-22, ramanand astfel elementul rand cu cea mai rapida crestere din buget.

Daca acest curs ar continua, costurile serviciului datoriei ar elimina din ce in ce mai multe prioritati de cheltuieli, ceea ce va afecta in mod negativ cresterea. Mai mult, din 2011 pana in 2019, economiile emergente si in curs de dezvoltare au inregistrat in medie o crestere reala a PIB-ului cu 4,8%, comparativ cu stagnarea 1,5% din Africa de Sud.

Pandemia COVID-19 a atras atentia asupra spatiului limitat pe care Africa de Sud il are pentru a stimula economia in cazul unui soc economic global si a fost fortat sa apeleze la consolidarea fiscala pentru a se indeparta de datorii. Stimulul masiv a evidentiat, de asemenea, nevoia disperata a tarii de a obtine certitudinea politicii, de a pune in aplicare schimbari la intreprinderile de stat si de a adopta prudenta fiscala.

Mentinerea conservatorismului fiscal pe calea evidentiata in MTBPS si confirmarea acestui lucru in bugetele actuale si ulterioare vor fi esentiale pentru a se asigura ca nivelurile datoriilor raman sub control, stimuland in acelasi timp cresterea, abordand problemele structurale pe termen scurt ale Africii de Sud.

Traiectoria datoriei in buget

Bugetul a facut pasi puternici in directia abordarii nivelurilor crescatoare ale datoriilor. In urma SPBT 2020, datoria era de asteptat sa se stabilizeze la 95,3% din PIB in 2025-26. Avand in vedere ca pandemia este inca dezlantuita si masurile de blocare economica continuand la nivel global, s-a speculat ca datoriile ar putea creste si mai mult pentru a finanta vaccinul COVID-19 sau datorii suplimentare, inainte de stabilizarea ulterioara. Cu toate acestea, consumul a revenit puternic la sfarsitul anului 2020 si o imbunatatire a veniturilor colectate in a doua jumatate a anului au dus la un raport mai scazut decat era de asteptat datorie-PIB. Se asteapta ca acest raport sa se stabilizeze la 5,4 puncte procentuale sub traiectoria MTBPS la 88,9% in 2025-26 inainte de a incepe o traiectorie descendenta, cu un excedent primar asteptat in 2024-25.

Aceasta ajustare in planificare marcheaza un pivot distinct fata de bugetele anterioare, unde accentul a fost pus pe reorientarea cheltuielilor de capital pentru a reduce nivelurile datoriilor, care a fost in mare parte nereusita, datoriile continuand sa urce prin cicluri bugetare succesive. Raportul datorie-PIB a fost revizuit in sus cu fiecare buget si eliberare MTBPS, de cand consolidarea fiscala a intrat in atentie in jurul anului 2017, in urma unui raspuns anticiclic la recesiunea descrisa in bugetul 2014. Acesta marcheaza primul buget din mai multi ani in care traiectoria datoriilor este mai mica decat cea observata in MTBPS precedent.

Desi marele salt descris in MTBPS din 2020 a permis, fara indoiala, spatiu pentru o revizuire descendenta, aceasta masura ar trebui totusi laudata. Aderarea la aceste proiectii va contribui mult la demonstrarea unui angajament fata de disciplina fiscala catre pietele de capital. Aceasta demonstratie de angajament va avea, la randul sau, un efect pozitiv asupra costurilor imprumuturilor, avand in vedere ca Africa de Sud ar trebui sa poata imprumuta la rate mai mici. Acest lucru va permite guvernului sa gestioneze cerintele de imprumut in anii urmatori fara ca costurile dobanzilor sa creasca, la fel de repede ca in ultimii ani.

Datele publicate in bugetul 2021 au aratat, de asemenea, ca estimarile veniturilor fiscale au depasit asteptarile MTBPS pentru 2020 cu 99,6 miliarde RRD, dar au ramas in continuare sub estimarea R213,2 miliarde proiectate in bugetul 2020, ceea ce evidentiaza pozitia precara a finantelor tarii. Cu toate acestea, surpriza cu capul a permis Guvernului sa accepte masuri fiscale limita; de fapt, a retras cresteri anuntate anterior de 40 de miliarde.

Acolo unde s-au implementat cresteri de impozite, acestea s-au concentrat pe ajustarea pe categorii de impozite si cresteri peste inflatie pentru accizele pe alcool si tutun. Guvernul a indicat ca trecerea de la impozitele pe venit si catre impozitul pe valoarea adaugata (TVA) ar putea fi directia intentionata pentru viitoarele cerinte de finantare, avand in vedere ratele de impozitare deja comparativ ridicate pentru persoane fizice si companii. Nu s-a anuntat o taxa de ,,avere” sau ,,solidaritate” mult speculata.

Recuperarea

Se asteapta ca economia Africii de Sud sa revina in 2021 si 2022 dupa impactul grav al COVID-19. Contractia accentuata din 2020, din cauza opririlor fortate si a lipsei de activitate economica care a rezultat, a dus la o rata de crestere asteptata ridicata de 3,3% in 2021, datorata, partial, efectelor de baza.

Se preconizeaza ca productia mondiala va creste cu 5,5% si cu 4,2% in 2021 si, respectiv, 2022. 10 In comparatie, productia Africii de Sud este de asteptat sa creasca cu 3,3% in 2021 si 2,2% in 2022. 11 Desi aparent impresionant in comparatie cu ratele de crestere slaba observate in ultimii ani, aceasta este inca mult sub media pe piata emergenta si 6,3% in 2021 si 5% in 2022.

Pe masura ce cea mai mare parte a lumii prinde ritm, cresterea Africii de Sud se asteapta sa se modereze pana la 1,6% in 2023

Masa salariala din sectorul public ramane unul dintre cele mai mari riscuri de dezavantaj pentru a mentine fiscalitatea sub control. Ultimul buget a adoptat o linie grea in ceea ce priveste reducerea cresterii compensatiilor, propunand o reducere efectiva a salariului de 300 miliarde R, realizata printr-o combinatie de reduceri in valoare de 160 miliarde R din bugetul 2020 si 143 miliarde R pe termen mediu.

Cresterea compensatiilor din sectorul public a inregistrat o reducere semnificativa a cheltuielilor estimate. Masa salariala a inregistrat revizuiri ale estimarii pe termen mediu scazand de la 6,8% in bugetul 2019 la 3,5% in bugetul 2020; ultimul buget estimeaza o crestere medie anuala de 1,2% pe termen mediu, situandu-se cu mult sub inflatia preconizata in aceasta perioada. Negocierile salariale vor incepe mai tarziu in acest an, iar rezultatul acestora va determina daca traiectoria datoriei va ramane pe drumul prognozat. Tensiunile pre-bugetare intre guvern si sindicate au crescut, acestea din urma opunandu-se cu tarie reducerilor salariale propuse. Succesul mentinerii cheltuielilor sub control va depinde de capacitatea partilor care negociaza de a ajunge la o solutie. Cu toate acestea, avand in vedere climatul economic dur.

Subventii sociale

Reducerile sistemului de subventii sociale vor provoca probabil dificultati si nelinisti semnificative in urmatorii trei ani. Acest lucru este relevant mai ales avand in vedere tendintele recente ale ocuparii fortei de munca. In cel mai recent sondaj trimestrial al fortei de munca (in T4 2020), rata somajului a crescut la 32,5%, cea mai mare din 2008. In timp ce ocuparea fortei de munca a fost recuperata de aproape 900.000 de lucratori in ultimele doua trimestre ale anului 2020, acest lucru se estompeaza in comparatie cu 2,2 milioane de locuri de munca care s-au pierdut in al doilea trimestru al anului 2020. Desi revenirea economica preconizata in 2021 si 2022 va adauga probabil mai multe locuri de munca, este putin probabil ca multe dintre locurile de munca pierdute in 2020 sa se intoarca.