Aceasta situatie poate sa fie consecinta faptului ca au probleme cu somnul. Recent a fost realizat un studiu pe aceasta tema de catre cercetatorul Leonie Fricke-Oerkermann, de la Universitatea Koln din Germania. Acesta a relevat doua aspecte esentiale: micutilor le este mai dificil sa adoarma decat sa-si mentina starea de somn o noapte intreaga si problemele de somn pe care le au copiii sunt mult mai numeroase decat cele semnalate de parintii lor.
Un fenomen frecvent
Pentru a ajunge la aceste concluzii, specialistul german a chestionat 832 de copii si pe parintii acestora. Ei au trebuit sa raspunda separat la mai multe intrebari pe parcursul unui an. La o prima evaluare, aproximativ 30-40 la suta din copii au raportat ca se confrunta cu probleme de somn. Dupa un an, 60 la suta din acesti copii continuau sa aiba aceleasi probleme. Dr. Leonie Fricke-Oerkermann apreciaza ca dificultatile de somn sunt un fenomen destul de frecvent in randul copiilor si adolescentilor. Ele se pot agrava de-a lungul timpului, devenind cronice, in acest stadiu necesitand tratament de specialitate.
Pentru a avea puncte de referinta stabile, este bine ca parintii sa stie ca un copil de varsta prescolara doarme in mod normal intre 11 si 13 ore pe noapte, scolarul 10-11 ore, iar adolescentul 9 ore. Daca micutii dorm cu mai putin de o ora pe noapte fata de aceste intervale de referinta atunci poti sa incepi sa-ti pui intrebari: are sau nu copilul o problema de somn? Cea mai buna metoda de a obtine raspunsuri este de a-l intreba direct pe copil despre modul in care reuseste sa adoarma.
Parinti neatenti
Cel mai frapant rezultat al studiului au fost diferentele raportate de copii si parinti referitoare la dificultatile de somn ale celor mici. Numai jumatate din parinti reuseau sa evalueze corect problema copiilor lor. Astfel, in rapoartele parintilor, numai intre 4 si 6 la suta din copii aveau “des” probleme in a adormi, in timp ce 10 la suta din cei mici spuneau ca se confrunta uneori cu aceasta problema. 40 la suta din copii spuneau ca au “cateodata” aceasta dificultate, pe cand numai 25-30 la suta din parinti acceptau ca micutii lor au o problema cu somnul. Aceste rezultate au demonstrat, inca o data, ca in studiile epidemiologice este absolut necesara includerea propriilor rapoarte ale copiilor si adolescentilor.
Cercetarile nu trebuie oprite numai la evaluarile adultilor. Dr. Leonie Fricke-Oerkermann a oferit doua posibile explicatii pentru aceste diferente dintre raportarile copiiilor si cele ale parintilor. Una ar fi aceea ca micutii nu-si informeaza parintii despre problemele pe care le au. Cea de-a doua ar fi ca ei au mari dificultati in a estima severitatea problemelor de somn cu care se confrunta. Pot fie sa le supraestimeze, fie, din contra, sa le subestimeze.
Ce pot face parintii
Academia Americana de Medicina a Somnului incearca sa vina in ajutorul parintilor ai caror copii au asemenea dificultati, facandu-le cateva sugestii: – incearca sa stai in fiecare seara 10-30 de minute impreuna cu copilul inainte ca acesta sa adoarma. Este bine ca acest obicei sa devina o rutina. – fa din acest interval de timp unul cat mai relaxant pentru copil. – interactioneaza cu copilul inainte sa adoarma. Nu lasa televizorul, Internetul sau jocurile video sa-ti ia locul! – tine departe copiii de filmele, programele TV, jocurile video care nu sunt corespunzatoare varstei lor. – inaintea orei de culcare nu lasa copiii sa manance sau sa bea preparate ce contin cofeina.
Efectele acestora sunt contare celor de linistire si relaxare, necesare inaintea somnului. Incearca, in acelasi timp, sa nu-i dai acum medicamente care au efecte stimulatoare. De asemenea, copiii sunt incurajati sa-si informeze parintii atunci cand se confrunta cu dificultati in a adormi. Iar parintii care observa ca micutii lor au asemenea probleme nu trebuie sa ezite in a se adresa medicului pediatru sau unui specialist in probleme de somn.
