Ne schimbam dupa ce ne casatorim?

Am auzit atatea (si bune si rele) despre casnicie incat uneori ma simt suficient de bulversata incat sa-mi doresc sa nu fi existat acest concept sau sa nu se fi permis dezbaterea lui, sa il fi trait fiecare asa cum simte si cum poate, cu sau fara regrete, cu sau fara compromisuri.

Ai crezut ca nu te vei schimba niciodata si ca vei fi la fel pentru toata viata ta? Ca acei oameni care se schimba cand sunt impreuna cu partenerii lor sunt nesiguri? Gresesti. De fapt, daca intr-o zi vei decide sa te casatoresti, personalitatea ta se va schimba pentru totdeauna.

Dar, dincolo de iluziile mele trecatoare, as vrea sa trasam azi cateva coordonate care sa ne mai ia valul de pe ochi si care sa ne asigure o oarecare libertate.

Credinta ca imediat cum ai rostit “DA” te vei transforma dintr-o broscuta intr-o printesa sau viceversa este o eroare imensa cu care a inceput sa ne placa sa traim.

Din mai multe unghiuri poate fi confortabil: daca relatia incepe sa mearga spunem ca se datoreaza deciziei de a ne casatori, daca nu merge avem iarasi un tap ispasitor inafara noastra – ce e mai usor decat sa gasesti un motiv ce nu tine de tine?

“Nu suntem fericiti, nu mai suntem fericiti din cauza casniciei blestemate care a aparut asa pe nepusa masa in viata noastra, a naibii!”

Sunt zeci de articole sub forma de intrebari adresate psihologilor, ba chiar si studii care, intr-un fel sau altul, direct sau indirect, arata ca ba ne ingrasam, ba devenim brusc deloc interesati de partenerul nostru, ba nu ne mai place sexul, ba subit (desi am dormit inainte vreo 5 ani cu el-ea) am vrea sa dormim intr-o alta camera.

“Casnicia” nu este nici bogata in calorii, nici o alta denumire data plictiselii sau cel putin as ar trebui sa nu fie, iar daca se intampla una dintre ineptiile de mai sus, noi (Ionel casatorit cu Ionica) suntem singurii responsabili… pentru ca sufletul nostru nu mai e acolo, pentru ca mintea nostra nu mai e multumita, pentru ca ceva ne face nefericiti, nu pentru ca avem un inel in plus pe mana.

“Te schimba asumarea unei relatii serioase, in care sa te implici la propriu si la figurat”, dar nu te schimba o casnicie, imi spunea o colega. Si cum azi avem libertatea de a ne asuma sau nu, pe cont propriu, o relatie si tipologia ei, nu mai e cazul sa aruncam cu noroi in sarmana casatorie.

A te casatori nu e decat un mod de a marca relatia, nu e o etapa, o metamorfoza asa cum se percepe in cele mai multe cazuri.

Nu trebuie sa renunti la tine, nu trebuie sa renunti la hobby-urile tale, nu trebuie sa devii mai serios, sa nu mai iesi in oras doar cu fetele-baietii – trebuie doar sa ramai acelasi om care s-a indragostit de partenerul tau sau sa evoluezi in aceeasi directie cu el.

Cand te identifici cu relatia ta, orice schimbare e naturala si survine nevoilor, nu apare ca sa va distruga.

Un prim pas ca sa intelegem ca ne putem schimba dupa casnicie, dar nu din cauza ei, este sa nu mai aruncam cu noroi in ea.