Inegalitate: oamenii admira miliardarii individuali, dar cred ca este nedrept sa aiba la fel de mult ca un grup

Miliardarii individuali precum Elon Musk si Oprah Winfrey sunt admirati de public, care doar considera ca este nedrept ca superbogatii sa controleze atat de multi bani ca grup. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea de Stat din Ohio si Universitatea Cornell, care au efectuat o serie de sondaje privind inegalitatea veniturilor.

Aceasta diferenta in modul in care miliardarii sunt priviti singuri fata de grup poate afecta numarul de oameni care sustin impozitele pe avere pentru cei superbogati pentru a reduce inegalitatea veniturilor.

Firmele cu grade mai mari de inegalitate a veniturilor tind sa aiba rate mai mari de omucideri, mortalitate infantila mai mare, bunastare mai scazuta si democratie mai putin riguroasa.

Inegalitatea veniturilor a crescut substantial in ultimele decenii si, in special, in timpul pandemiei.

Potrivit Americans for Tax Fairness si Institute for Policy Studies Program on Inequality, miliardarii americani si-au vazut averea crescuta cu 1,8 trilioane de dolari in aceasta perioada.

CEI MAI BOGATI MILIARDARI DIN LUME

  1. Elon Musk (219,3 miliarde de dolari)
  2. Jeff Bezos (197,7 miliarde de dolari)
  3. Bernard Arnault (182,1 miliarde de dolari)
  4. Bill Gates (132,6 miliarde de dolari)
  5. Larry Ellison (125,8 miliarde de dolari)
  6. Larry Page (121,3 miliarde de dolari)
  7. Mark Zuckerberg (118,6 miliarde de dolari)
  8. Sergey Brin (116,9 miliarde de dolari)
  9. Warren Buffet (102,7 miliarde de dolari)
  10. Mukesh Ambani (102,5 miliarde de dolari)

„Cand exista acest grup de oameni in varf, credem ca este nedrept si ne intrebam cum ar fi putut juca norocul sau sistemul economic un rol in modul in care au castigat toti banii”, a spus autorul articolului si expertul in marketing Jesse Walker din Ohio State.

„Dar cand ne uitam la o persoana din varf, avem tendinta de a crede ca acea persoana este talentata si muncitoare si merita mai mult toti banii pe care i-a castigat.”

In studiul lor, profesorul Walker si colegii sai au efectuat opt ​​experimente in care un total de 2.800 de oameni au fost chestionati cu privire la parerile lor despre cei superbogati.

Intr-un studiu, de exemplu, 201 de respondenti au fost rugati sa ia in considerare diferenta de venituri dintre lucratorii „medii” si directori generali.

Unui grup dintre acesti participanti i s-a spus ca salariile directorilor generali la cele 350 de companii cele mai mari din America au crescut in medie de la 48 de ori fata de angajatul mediu in 1995 la 372 in prezent.

Pentru celalalt grup insa, aceste informatii au fost incadrate in contextul unei anumite companii, Avnet, si al CEO-ului acesteia.

Cu toate acestea, ambelor grupuri li s-a spus ca expertii au atribuit cresterea celor mai mari 350 de companii, sau in special Avnet, eforturilor directorilor lor.

Cercetatorii au descoperit ca acelor oameni li s-a cerut sa ia in considerare disparitatea veniturilor doar in contextul Avnet, considerand ca CEO-ul lor ar trebui sa aiba un salariu mult mai mare fata de angajatul mediu decat cei care s-au gandit la toti cei 350 de CEO.

„Se pare ca suntem putin mai toleranti cu o compensatie generoasa atunci cand un director executiv individual este compensat, mai degraba decat directorii executivi ca grup”, a spus profesorul Walker.

Profesorul Walker a adaugat ca modul in care cei bogati sunt portretizati de societate si mass-media are un rol semnificativ in modul in care oamenii accepta inegalitatea veniturilor.

Intr-un alt experiment, asadar, unui set de subiecte i s-a aratat o coperta modificata a revistei Forbes, care a evidentiat doisprezece dintre cei mai bogati oameni ai lumii si a oferit cititorilor o scurta descriere a fiecaruia.

Echipa a editat coperta pentru a elimina miliardarii binecunoscuti precum Oprah Winfrey si Bill Gates, lasand doar sapte persoane necunoscute despre care participantii erau putin probabil sa aiba anumite partiniri pozitive sau negative.

Celalalt grup de voluntari i s-a aratat insa o coperta similara in care era reprezentat doar unul dintre cei sapte miliardari necunoscuti.

Fiecare participant a fost rugat sa scrie cateva propozitii care sa exprime ce simteau despre miliardar(i), cat de mult au simtit ca persoana (ele) isi merita averea si cum au simtit ca au castigat aceasta bogatie.

„Modul in care exprimam si comunicam informatiile despre inegalitate este important. A vorbi despre „1 la suta” va provoca o reactie diferita decat personalizarea ei, vorbind despre o persoana din acel club exclusivist”, a remarcat profesorul Walker. 

Potrivit profesorului Walker, rezultatele au fost „surprinzatoare”, deoarece cei care au scris despre un anumit miliardar au fost semnificativ mai putin suparati si au mai multe sanse sa atribuie succesul subiectului lor muncii grele si talentului.

„Oamenii din studiul nostru au fost in mod clar mai suparati de bogatia celor sapte persoane descrise pe o singura coperta decat de oricare dintre cei reprezentati separat”, a spus el.

In plus, cei care i-au vazut pe toti cei sapte miliardari impreuna pe coperta s-au dovedit a fi mai in favoarea folosirii unui impozit pe mostenire pentru a reduce decalajul dintre bogati si saraci decat cei carora li s-a prezentat un singur miliardar.

„Modul in care ne gandim la cei mai bogati oameni, ca grup sau ca indivizi, pare sa afecteze chiar si preferintele noastre politice”, a spus el.

„Modul in care exprimam si comunicam informatiile despre inegalitate este important. A vorbi despre „1 la suta” va provoca o reactie diferita decat personalizarea ei, vorbind despre o persoana din acel club exclusivist”, a remarcat profesorul Walker.

„Si ca consumatori, trebuie sa fim atenti la modul in care reactionam la stirile despre bogati si inegalitati”, a adaugat el.

„Modul in care aceste informatii ne sunt prezentate ne poate influenta, inclusiv preferintele noastre politice, in moduri pe care nu le dam intotdeauna seama in mod constient”.

Cine au fost cei mai bogati zece oameni din toate timpurile?

  1. Mansa Musa (1280-1337) Rege al Imperiului Mali, norocos incalculabil
  2. Caesar Augustus (63 i.Hr.-14 d.Hr., imparat roman) 4,6 miliarde de dolari (3,5 miliarde de lire sterline)
  3. Zhao Xu (1048-1085, emperador Shenzong de Song en China) riqueza incalculable
  4. Akbar I (1542-1605, Imparat al dinastiei Mughal a Indiei) bogatie nespusa
  5. Andrew Carnegie (1835-1919, industrias scotian-american) 372 de miliarde de dolari
  6. John D Rockefeller (1839-1937) magnat american de afaceri) 341 de miliarde de dolari
  7. Nikolai Alexandrovici Romanov (1868-1918, tarul Rusiei) 300 de miliarde de dolari
  8. Mir Osman Ali Khan (1886-1967, regal indian) 230 de miliarde de dolari
  9. William Cuceritorul (1028-1087) 229,5 miliarde de dolari
  10. Muammar Gaddafi (1942-2011, vechi conducator al Libiei) 200 de miliarde de dolari