„Nimic nu este posibil fara oameni. Nimic nu dureaza fara institutii”, a mentionat Jean Monnet, unul dintre parintii fondatori ai Uniunii Europene. Cresterea Bancii Centrale Europene (BCE) de la inceputuri umile, ca gardian al unei monede in curs de dezvoltare, la una dintre marile puteri din politica europeana ar fi putut sa-l fi surprins chiar si pe maestrul tehnocrat insusi. Dupa ce a implinit recent 25 de ani, institutia este atat de puternica incat acum se confrunta cu o intrebare grea. Stie cand sa se opreasca?
BCE este unica prin faptul ca nu are un suveran politic sau un omolog fiscal. Independenta sa este consacrata prin tratat, cel mai aproape de o constitutie ue. Mandatul sau pune stabilitatea preturilor in prim-plan. Intr-o a doua parte, factorii de decizie sunt instruiti „sa sprijine politicile economice generale ale ue”, care includ cresterea si ocuparea fortei de munca, intr-o maniera similara cu mandatul dublu al Rezervei Federale, dar poate fi, de asemenea, intinsa sa accepte politici climatice sau „ de-risking” relatiile cu China.
De-a lungul istoriei BCE, oficialii acesteia si-au asumat responsabilitati suplimentare. In multe cazuri au fost fortati sa faca acest lucru. In mijlocul turbulentelor pietei din timpul crizei datoriilor suverane de la inceputul anilor 2010, Mario Draghi, pe atunci presedintele bancii, a calmat investitorii promitand ca va face „tot ce este nevoie” pentru a proteja moneda euro. In timpul covid-19 si sub Christine Lagarde, actualul presedinte, BCE a cumparat 1,7 miliarde de euro (2 miliarde de dolari) din datorii publice pentru a elimina indoielile cu privire la lichiditatea guvernelor din zona euro. Ea a continuat prin anuntarea unui alt program de cumparare de obligatiuni anul trecut, cand inflatia a amenintat cu cresterea ratelor dobanzilor la obligatiunile italiene.
Prin urmare, cu exceptia numelui, BCE a devenit imprumutatorul de ultima instanta pentru guvernele din zona euro. Banca se straduieste sa sublinieze ca programele sale de cumparare de obligatiuni vin cu anumite conditii. Intr-adevar, pentru a evita interdictia din tratat de a finanta guvernele, oficialii trebuie sa combine o justificare de politica monetara cu respectarea regulilor fiscale ale UE si nevoia unei datorii sustenabile. Ca atare, „avocatii BCE trebuie sa fie printre cei mai inovatori din lume”, spune Sander Tordoir de la Centrul pentru Reforme Europene, un think-tank. Mai degraba decat guvernele sa se sprijine pe banca centrala pentru a ajuta, asa cum se poate intampla in alta parte intr-o criza, BCE impune „rezonabilitatea macroeconomica”, asa cum spune Francesco Papadia, un fost oficial al BCE.
Geopolitica impinge acum BCE intr-un rol si mai sensibil. Luati linii de schimb. Banca decide daca sa le infiinteze. Daca bancile europene au nevoie urgenta de dolari, de exemplu, BCE ar putea schimba euro pentru moneda cu Fed. Dintre cei doi mari membri ai ue non-euro, Polonia beneficiaza de o linie de schimb limitata cu BCE; Ungaria nu. „Daca Ucraina, de exemplu, primeste [una] ar trebui sa fie o decizie comuna cu ministrii de finante, si nu numai cu BCE”, argumenteaza Shahin Vallee de la Consiliul German pentru Relatii Externe, un alt think-tank. In mod similar, BCE este o voce puternica intr-o dezbatere despre ce ar trebui sa se intample cu activele inghetate ale bancilor centrale ale Rusiei, preferand sa le lase neatinse. De asemenea, obiecteaza, din motive juridice, incercarilor de recanalizare a unor drepturi speciale de tragere ale FMI, care pot fi utilizate ca rezerve de valuta,
Cu toate acestea, BCE nu raspunde doar la evenimente. Acest lucru poate fi vazut in promovarea monedei euro – ceva pentru care mandatul sau nu cere in mod explicit. Dupa cum a spus recent doamna Lagarde: „Daca exista mai multe tranzactii cu euro, trebuie sa oferim lichiditatea care sa sustina tranzactia respectiva. Un euro international este o forta pentru stabilitate.” O modalitate prin care banca intentioneaza sa stimuleze moneda euro este prin intermediul unei monede digitale, care poate ajuta la facilitarea tranzactiilor internationale. A mers mai departe decat Fed, care nu este nici pe departe sa emita unul si este mai ingrijorat de aprobarea politica.
Schimbarile climatice sunt un alt domeniu in care BCE joaca un rol. In calitate de principal supraveghetor bancar al UE, trebuie sa evalueze riscurile emergente. „Nu mai este controversat faptul ca criza climatica se traduce in risc financiar si, prin urmare, se incadreaza direct in mandatul nostru”, spune Frank Elderson, de la consiliul executiv al BCE. Rezultatele unui test de stres climatic al BCE, publicat pe 6 septembrie, arata ca o tranzitie energetica mai rapida va reduce riscurile de credit ale bancilor pe termen mediu. Astfel, gandirea ecologica va informa din ce in ce mai mult politicile BCE de gestionare a riscurilor, de cumparare de obligatiuni si de garantii.
Doamna Lagarde sustine ca mai multe s-ar putea incadra in mandatul bancii: „Toate organismele europene, de la Parlamentul European la statele membre, se angajeaza sa respecte obiectivele climatice ale Acordului de la Paris”. O politica aflata in dezbatere este o versiune ecologica a operatiunilor de creditare directionata ale BCE. Acestea au fost folosite pana acum ca instrumente de politica monetara, incurajand institutiile financiare sa acorde imprumuturi companiilor si gospodariilor. Luarea in considerare a considerentelor ecologice atunci cand distribuie numerar ar insemna ca banca va conduce o politica climatica, care ar depasi orice ar lua in considerare Fed.
Pericolul in toate acestea este ca ecb face prea mult. Nu exista nicio dorinta in randul guvernelor nationale de a pune banca in lesa. Intr-adevar, poate oferi o modalitate de a realiza lucruri pe care politicienii nu le pot, de teama reactiilor publice. Poate constiente de puterea sa in crestere, tarile nominalizeaza fosti politicieni in consiliul de conducere al BCE. Presedintele insasi a fost anterior ministrul de finante al Frantei; Luis de Guindos, vicepresedintele bancii, era al Spaniei. Cu toate acestea, cu cat BCE se aventureaza mai mult in zone controversate, cu atat este mai mare riscul de erodare a legitimitatii sale. Pentru moment, atat politicienii, cat si bancherii centrali sunt fericiti. Vor incepe intr-o zi cetatenii sa se opuna?
