Toxiiinfectiile alimentare reprezinta imbolnaviri acute, determinate de: diverse toxice (toxine microbiene sau substante chimice toxice) sau de diversi agenti infectiosi (ca de exemplu: salmonela determina 60-70% din cazuri, stafilococul determina 20% din cazuri, escherichia coli, streptococ, shigella, unele virusuri, s.a.).
Asemenea afectiuni apar pana la maximum 72 ore dupa consumul unor alimente contaminate si se caracterizeaza prin:
• simptomatologie asemanatoare (de diferite intensitati): dureri abdominale, greata, varsaturi, diaree si febra;
• aparitie concomitenta a simptomatologiei la mai multe persoane ce au consumat alimentul contaminat.
Evolutia bolii este, in general, de scurta durata, uneori autolimitanta prin debarasarea organismului de agentul patogen.
Transmiterea agentului ce a determinat boala este realizata prin intermediul alimentelor, cel mai frecvent fiind alimentele preparate cu oua si carne, lactate, cremele, maionezele, salatele.
Contaminarea alimentului se poate produce in orice etapa a circuitului sau, de la recoltare pana la ingerare, deci de la sursa de producere, pana la consum.
Factori favorizanti sunt reprezentati de: factorii de mediu (toxiiinfectiile alimentare sunt mai frecvente in anotimpul cald) si de factorii socio-economici (nivel scazut de educatie sanitara, igiena deficitara, carente de salubritate).
Organizatia Mondiala a Sanatatii a stabilit „10 reguli de aur pentru pregatirea corecta a alimentelor”
1. folosirea exclusiv a apei potabile la prepararea alimentelor;
2. alegerea unor alimente corect prelucrate;
3. prelucrarea completa a hranei;
4. consumarea alimentelor imediat dupa pregatirea lor;
5. pastrarea corecta a alimentelor preparate/ gatite;
6. reincalzirea integrala a alimentelor preparate/ gatite;
7. evitarea contactului intre alimente crude neprelucrate si cele prelucrate / gatite;
8. spalarea repetata a mainilor;
9. pastrarea curateniei pe toate suprafetele din bucatarie;
10. protejarea alimentelor fata de accesul insectelor, rozatoarelor si a altor animale.
Tratamentul trebuie sa respecte urmatoarele etape ce se desfasoara in acelasi timp:
• Bolnavul trebuie sa se prezinte, de urgenta, la medic pentru precizarea diagnosticului si stabilirea indicatiilor terapeutice. In functie de severitatea manifestarilor, tratament cuprinde: regim alimentar adecvat (la inceput orez fiert, morcov fiert si supe de zarzavaturi, iar mai apoi, in zilele urmatoare, cu mare grija, carne de pasare sau vita), o hidratare atenta (se administreaza lichide si saruri minerale, pe cale bucala – ceaiuri, supe -, sau intravenos, in functie de severitatea bolii) si administrarea de antibiotice (daca toxiinfectia alimentara este demonstrata ca fiind de origine microbiana);
• In focarul de boala se efectueaza asa numita ancheta epidemiologica care trebuie sa determine:
– stabilirea persoanelor bolnave, care se izoleaza sau nu, in functie de decizia medicului,
– incercarea de a descoperi alimentul contaminat pentru: scoaterea din consum si neutralizarea sa, aflarea originii sale, modalitatea de contaminare a acestuia,
– efectuarea unei liste complete a consumatorilor, pentru definirea grupului posibil contaminat si supravegherea medicala-tratarea acestuia,
– efectuarea unei liste cu personalul ce a manipulat/ preparat/ servit alimentul incriminat, pentru determinarea/ urmarirea sanatatii acestora,
– recoltarea de analize de laborator de la personalul ce a manipulat/ preparat/ servit alimentul,
– recoltarea de produse patologice de la bolnavi,
– recoltarea de probe de laborator din alimentele contaminate si de mediu pentru stabilirea exacta a etiologiei,
– efectuarea de actiuni de curatenie/ dezinfectie/ sterilizare la nivelul focarului de boala.
Copyright © Reteaua Medicala: Articolul se afla sub protectia drepturilor de autor.
