In cautarea hranei
Arheologii care au studiat asezarile acestui popor au pareri divergente, dar se pare ca incasii veneau din regiunile aride, muntoase, situate in partea centrala a Anzilor. Din motive inca necunoscute, ei au plecat din locurile lor de bastin. Sosind in Cuzco in jurul anului 1100, au decis sa ramana aici. Motivele erau multe si toate legate de asigurarea traiului zilnic – terenul era bun de cultivat, iar muntii le ofereau protectie in fata unor potentiali dusmani. Cuzco este o vale bogata, situata la confluenta a doua rauri: Huantanay si Tullumayo, inconjurata de munti cu o inaltime de 3.000 de metri. Mitologia incasa atribuie fondarea orasului Cuzco lui Manco Capac, pe care il considera erou si totodata zeu.
El a fost primul Inca, nume dat ulterior tuturor regilor. Manco Capac a stabilit primele reguli pentru organizarea societatii, care a fost la inceput un stat mic, fara putere. Regii Inca au reusit, prin cuceriri si asimilari, sa incorporeze o mare parte din vestul Americii de Sud, avand centrul in jurul Anzilor si au inclus mare parte din teritoriul ocupat azi de Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina si Chile. In 1533, Atahualpa, ultimul imparat incas (numit Sapa Inca), a fost omorat la ordinul conchistadorului Francisco Pizarro, marcandu-se astfel inceputul dominatiei spaniole.
Civilizatia Soarelui
Incasii aveau trei mituri ale originii. Intr-unul dintre ele, Ticei Viracocha din Colina de la Ventanas in Pacaritambo, si-a trimis cei patru fii si cele patru fiice sa ridice un sat. Pe drum s-a nascut Sinchi Roca (fiul lui Manco si Ocllo), si acesta i-a indrumat spre Valea Cuzco, unde si-au fondat noul oras. Manco a devenit liderul, fiind cunoscut ca Manco Capac. In alt mit, zeul Soare Inti le-a poruncit lui Manco Capac si Mama Ocllo sa se ridice din adancurile Lacului Tititaca si sa gaseasca orasul Cuzco. Ei au mers prin pesteri subterane pana au gasit Cuzco, fondand aici Hurin Cuzco, prima dinastie a Regatului. In cel de-al treilea mit al originilor, un zeu incas al Soarelui i-a spus sotiei lui ca se simtea singur. Aceasta i-a propus sa creeze o civilizatie care sa-l venereze si sa-i tina companie. Zeul a primit acest sfat ca o idee inteleapta si l-a pus in aplicare. Asa s-au nascut incasii din Lacul Cazco, au populat Anzii si si-au venerat zeul.
Faceau operatii pe creier
Imperiul incas avea o structura solida, o oganizare administrativa si o viata sociala atat de avansate, incat cercetatorii au fost uimiti cand le-au descoperit. Tahuantinsuyu era un sistem federal ce consta dintr-o putere centrala, cu Inca la conducerea si patru conduceri provinciale cu lideri puternici: Chinchasuyu (NW), Antisuyu (NE), Contisuyu (SW) si Collasuyu (SE). Fiecare provincie avea un guvernator care supraveghea oficialii locali, care, la rndul lor, erau responsabili de orase, mine si campurile agricole. Sistemul militar si cel religios erau separte, ducand astfel la o relativa echilibrare a puterii. Oficialii locali erau responsabili de atenuarea disputelor si de urmarirea efectuarii serviciului public obligatoriu de catre fiecare familie. In arta Inca, arhitectura a fost, de departe, cea mai importanta, iar ceramica si textilele reflectau motive ce-si gasisera apogeul in arhitectura.
Cel mai bun exemplu este Machu Picchu, templul din piatra construit printr-un proces ce nu implica folosirea mortarului. Incasii au facut o serie de descoperiri si in medicina. Efectuau trepanatii reusite, ce constau in executarea unor gauri in craniu pentru eliberarea presiunii cheagurilor de sange asupra creierului. De asemenea, foloseau frunzele de coca pentru a atenua senzatia de foame si durerea. Mesagerii (Chasqui) obisnuiau sa mestece frunze de coca pentru a avea mai multa energie, care le era necesara indeplinirii insarcinarii de a transmite mesaje in tot imperiul.
Credeau in reincarnare
Dieta incasilor consta in peste, verdeturi si nuci, suplimentate uneori de carne (porc de Guineea). Vanau diverse animale pentru carne, blanuri si pene. Porumbul era folosit pentru obtinerea unei bauturi alcoolice fermentate, numita chicha. Sistemul de drumuri incas a fost cel care a asigurat succesul agriculturii, permitand distributia alimentelor pe distante mari. Incasii au construit si mari depozite ce le-au permis un trai normal (spre deosebire de civilizatiile invecinate) in anii in care El Nio se abatea asupra zonei.
Incasii credeau in reincarnare. Cei care se supuneau codului moral incas – ama suwa, ama llulla, ama quella (nu fura, nu minti, nu fi lenes) – urmau sa traiasca in caldura Soarelui, ceilalti isi petreceau eternitatea pe pamntul rece. Inca practicau si deformarea craniana prin infasurarea stransa a capului nou-nascutilor – acest proces nu cauza leziuni cerebrale, ci doar modela capul.
Mostenirea Incasilor
Cele mai importante limbi ale imperiului, Quechua si Aymara, au fost folosite de Biserica Catolica, dupa cucerirea spaniola, pentru convertirea zonei Anzilor. In unele cazuri, aceste limbi au fost folosite si pentru evanghelizarea altor zone lingvistice. Astazi, Quechua si Aymara sunt cele mai raspandite limbi amerindiene. Legenda incasilor a servit de-a lungul timpului ca inspiratie pentru miscarile de rezistenta din regiune – rebeliunea din 1780 impotriva spaniolilor condusa de Tupac Amaru II, precum si miscarile de gherila contemporane, precum Miscarea Revolutionara Tpac Amaru (MRTA) si Sendero Luminoso (Calea Luminoasa) in Peru si Tupamaros in Uruguay. Dar de unde aveau incasii cunostinte stiintifice atat de avansate, cum si mai ales de ce au disparut acestea, nimeni nu stie. In prezent, steagul curcubeu este asociat cu Tawantinsuyu si prezentat in Peru ca un simbol al trecutului incas.
