Ce sunt nodulii tiroidieni?

Gusa nodulara este o afectiune frecventa: 5% din populatia adulta are un nodul care se depisteaza prin palpare si aproape 50% din indivizii sanatosi au noduli vizibili la examinarea ecografica a tiroidei. Cel mai afectate sunt femeile de varsta mijlocie sau varstnice.

Din fericire, cancerul tiroidian are o incidenta mult mai redusa, 95% din nodulii tiroidieni descoperiti clinic sau ecografic fiind benigni.

Nodulii pot fi formati din celule (solizi), pot contine lichid (chistici), coloid (o substanta gelatinoasa care exista si in tiroida normala) sau celule si lichid/coloid (micsti).

Nodulii solizi apar prin proliferarea benigna sau maligna a celulelor tiroidiene. Chistele si nodulii coloizi sunt formatiuni benigne. Leziunile mixte pot avea un focar de carcinom tiroidian in componenta solida.

Cauzele aparitiei nodulilor tiroidieni nu sunt pe deplin cunoscute, dar poate fi vorba despre: deficitul de iod, agenti gusogeni (toxice industriale), predispozitia genetica, autoimunitatea (prezenta in sange a unor anticorpi anormali care actioneaza impotriva propriei tiroide), iradierea capului si gatului.

Tiroida cu noduli poate avea o functie normala, deficitara (hipotiroidie) sau este posibil ca unul sau mai multi noduli sa fabrice hormoni tiroidieni in exces (hipertiroidie). Nodulii hiperfunctionali nu sunt maligni.

Majoritatea nodulilor nu produc simptome. Numai gusile polinodulare mari, vechi si nodulii maligni invazivi se pot asocia cu dificultati la inghitire si voce ragusita permanent, situatie in care examenul ORL arata pareza de corzi vocale. Majoritatea pacientilor care se prezinta pentru senzatie de nod in gat si dificultati la inghitire intermitente au aceste simptome in contextul stressului si al tulburarilor neuro-vegetative asociate acestuia. Un nodul malign poate genera durere – disconfort, dar durerea mai poate aparea si in tiroidite (inflamatii ale tiroidei) sau in cazul un nodul cu hemoragie recenta. Nodulii hiperfunctionali determina simptome de hipertiroidie.

Dintre analizele de laborator, una singura indica malignitatea: dozarea calcitoninei, pe care o gasim crescuta intr-un singur tip de carcinom numit medular tiroidian. Dozarea tireoglobulinei NU are specificitate, ea fiind crescuta in orice gusa.

Ecografia este cea mai buna metoda imagistica pentru detectia si caracterizarea nodulilor tiroidieni, dar NU poate preciza cu exactitate caracterul benign sau malign al unui nodul, ci poate indica doar suspiciunea de malignitate in cazul nodulilor cu un anumit aspect. La examenul scintigrafic, nodulii maligni sunt “reci”, dar la fel sunt si o mare parte dintre nodulii benigni.

Diagnosticul cert se obtine dupa operatie prin examen histopatologic. Singura metoda prin care se poate preciza, inainte de operatie, cu o siguranta in jur de 90% daca un nodul e malign este punctia aspirativa. Teama pacientilor de a se supune acestei proceduri din cauza ca ar duce la “imprastierea” unor eventuale celule canceroase si agravarea evolutiei bolii este nejustificata.

In ceea ce priveste tratamentul, in majoritatea cazurilor nu este nevoie decat de urmarire ecografica si interventie in cazul in care nodulul isi modifica aspectul sau prezinta o crestere semnificativa a dimensiunilor. Tratamentul medicamentos cu hormoni tiroidieni este indicat in gusile nodulare cu hipotiroidie sau pentru a preveni cresterea nodulilor din tiroidita cronica. In cazurile cu hipertiroidie este necesar tratament cu blocante ale sintezei de hormoni tiroidieni. Operatia este obligatorie pentru nodulii maligni (la punctie sau calcitonina crescuta), pentru cei cu crestere persistenta si la nodulii mari care exercita compresie asupra structurilor din jur.