Problemele digestive se refera la orice tulburari gastro-intestinale care apar in tractul digestiv, care este numit si tractul gastrointestinal (GI). Primele semne ale unei probleme ale tractului digestiv includ de obicei sangerare, balonare, constipatie sau diaree si arsuri la stomac.
Daca aveti dureri abdominale, greata sau balonare, ar putea fi fie un virus care va disparea in timp, fie un semn al unei afectiuni gastro-intestinale care poate necesita ingrijiri medicale sau o schimbare a obiceiurilor de viata.
Ar trebui sa va consultati intotdeauna medicul pentru a identifica cauza exacta a simptomelor, dar iata cativa dintre vinovatii obisnuiti:
Gastrita
Gastrita este inflamatia mucoasei stomacului. Are multe cauze, dar cele mai frecvente sunt agentii infectiosi, in special Helicobacter pylori (H. pylori), aspirina si alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) precum Ponstan si alcoolul.
Cateva simptome comune ale gastritei:
- Dureri abdominale (arsura intermitenta sau constanta, sau durere de strangere sau roade)
- Greata si varsaturi
- Pierderea poftei de mancare
- Balonare, eructare si eructatie
Incercati sa evitati alimentele agravante comune, cum ar fi alimentele picante, grase si prajite, pudra de ardei iute, alcoolul si cafeaua, deoarece acestea pot creste severitatea simptomelor.
Tratamentul gastritei depinde de cauza acesteia. Pentru gastrita asociata cu H. pylori, tratamentul implica o combinatie de antibiotice si supresoare de acid, in timp ce gastrita cauzata de aspirina, AINS si alcool poate necesita un supresor de acid. Acolo unde este posibil, consumul de alcool si medicamentele responsabile de gastrita trebuie oprite.
Ulcer peptic
Gastrita este adesea asociata cu ulcer peptic. Ulcerele peptice sunt rani care se dezvolta in mucoasa stomacului, esofagul inferior sau prima parte a intestinului subtire. Ele se formeaza de obicei ca urmare a inflamatiei cauzate de H. pylori, aspirina si AINS.
Simptome comune ale ulcerului peptic
Cele mai frecvente simptome ale unui ulcer peptic sunt disconfortul abdominal superior, durerile abdominale sau balonarea. De asemenea, puteti observa pierderea in greutate, pierderea poftei de mancare, greata, scaune sangeroase sau intunecate si varsaturi.
Cu un tratament adecvat, majoritatea ulcerelor peptice se vindeca. Cu toate acestea, daca nu sunt tratate, acestea se pot agrava in timp si pot duce la complicatii mai grave de sanatate, cum ar fi un ulcer perforat, un ulcer hemoragic (care poate provoca pierderi semnificative de sange) sau tesut cicatricial care poate provoca stricturi, ceea ce face dificila trecerea alimentelor. prin tubul digestiv.
Boala de reflux gastro-esofagian
Boala de reflux gastro-esofagian (GERD) este o afectiune in care continutul stomacului se deplaseaza inapoi sau refluxul din stomac in esofag. Esofagul este tubul care leaga gatul de stomac.
Refluxul este un proces normal care se poate intampla la persoanele care nu au simptome deranjante de reflux acid. In schimb, GERD este diagnosticata la pacientii care au episoade de reflux acid care provoaca simptome suparatoare.
Persoanele cu BRGE pot prezenta simptome cauzate de iritarea acidului si deteriorarea esofagului sau a gatului. Acestea includ:
Simptomele BRGE
- Arsuri la stomac
- Dureri in piept
- Regurgitare
- Greata sau varsaturi
- Dificultate sau durere la inghitire
- Raguseala a vocii si durere in gat
- Tuse
Refluxul acid apare mai frecvent la pacientii cu BRGE, comparativ cu cei care nu prezinta simptome ale acestei boli.
Apare mai frecvent daca sfincterul esofagian inferior (LES), o valva musculara de la capatul inferior al esofagului, se deschide prea des sau nu se inchide suficient de strans pentru a mentine continutul stomacului in interior. Se intampla atunci cand mananci in exces, sau cand exista prea multa presiune asupra stomacului, adesea din cauza obezitatii sau a sarcinii. Fumatul, alcoolul si cofeina pot, de asemenea, slabi LES.
Din fericire, simptomele pot fi, in general, controlate prin modificari ale stilului de viata. Acestea includ renuntarea la fumat, reducerea consumului de alcool si cofeina, consumul de alimente mai putin grase si pierderea in greutate. In cazurile persistente, daca antiacidele si medicamentele anti-reflux nu functioneaza, interventia chirurgicala poate fi o ultima solutie.
Sindromul colonului iritabil
Sindromul intestinului iritabil (IBS) face parte dintr-un grup de tulburari gastro-intestinale cunoscute sub numele de tulburari functionale ale intestinului. Este o problema comuna care afecteaza 10 – 20% din populatia Singapore. Pacientii cu IBS au disconfort abdominal sau durere care este asociata fie cu diaree, fie cu constipatie , iar disconfortul este de obicei ameliorat dupa evacuarea.
Simptomele IBS
Simptomele IBS variaza de la persoana la persoana, dar sunt de obicei prezente pentru o lunga perioada de timp.
Simptomele comune includ:
- Durere, crampe sau balonare in abdomen in timpul miscarilor intestinale
- Modificari ale aspectului scaunului
- Modificari ale frecventei miscarilor intestinale
- Balonare persistenta
- Oboseala si dificultati de somn
Diareea in IBS apare de obicei in timpul zilei si dupa mese. Unii pacienti cu IBS pot avea constipatie in loc de diaree si pot avea scaune dure asemanatoare cu granule. Unii pacienti au o combinatie de diaree si constipatie.
Cauza IBS este necunoscuta. Este adesea declansata de un episod de infectie gastrointestinala sau toxiinfectii alimentare. Sistemul imunitar din intestin este activat in timpul infectiei si produce celule si proteine care cresc sensibilitatea nervilor din intestin. Nervii foarte sensibili fac ca intestinul sa simta cantitati normale de gaz si miscari ca balonare si durere.
Stresul si anxietatea vor exacerba simptomele IBS. Cu toate acestea, nu se stie daca anxietatea singura poate provoca IBS. Intolerante alimentare sunt adesea intalnite la pacientii cu IBS, dar alergia alimentara nu este considerata a provoca IBS.
Nu exista nicio investigatie care sa diagnosticheze definitiv IBS. Medicii care gestioneaza pacientii cu IBS vor incepe adesea cu un istoric al simptomelor abdominale si teste simple de sange si scaun pentru a exclude tulburarile comune. Unii medici pot comanda, de asemenea, teste mai invazive, cum ar fi colonoscopie si tomografii, daca se considera ca acestea sunt relevante.
Tratamentul IBS are ca scop ameliorarea simptomelor si majoritatea pacientilor cu IBS nu vor necesita medicamente pe termen lung. Este de obicei gestionata prin modificarea dietei si a stilului de viata al persoanei, evitand alimentele si alte evenimente care declanseaza simptome.
Alimentele obisnuite care pot agrava IBS includ produse lactate, alimente prajite, zaharuri nedigerabile si fasole. Unele alimente naturale, cum ar fi ghimbirul, menta si musetelul pot ajuta la reducerea unor simptome IBS. Daca modificarea stilului de viata nu este suficienta, medicul poate prescrie medicamente pentru a reduce scaunele moale, constipatia si balonarea sau pentru a reduce sensibilitatea intestinelor.
Diaree cronica
Diareea cronica este definita ca scaune moale frecvente care dureaza mai mult de 4 saptamani.
Cauzele diareei cronice
Cea mai frecventa cauza a diareei cronice in Singapore este IBS. O alta cauza comuna sunt medicamentele, inclusiv antibioticele, analgezicele (de exemplu, Ponstan) si medicamentele pentru diabet (de exemplu, metforminul).
Cele mai multe infectii ale intestinelor provoaca diaree care dureaza mai putin de 4 saptamani. Exceptiile includ tuberculoza, giardioza, amebiaza si sprue tropicale, toate putand provoca diaree cronica.
La adulti, intoleranta alimentara poate provoca uneori diaree cronica. Intoleranta la lactoza este frecventa la asiatici si aceasta poate provoca diaree si balonare cu produsele lactate. Alcoolul si indulcitorii artificiali pot provoca, de asemenea, diaree la unii pacienti.
Atat bolile non-intestinale, cat si cele intestinale pot provoca diaree cronica.
Bolile comune non-intestinale care provoaca diaree includ bolile tiroidiene si diabetul.
Boala tiroidiana
Hipertiroidismul este o afectiune in care tiroida produce si elibereaza mai multi hormoni decat este necesar. Hormonii tiroidieni sunt folositi pentru reglarea metabolismului (procesul care transforma alimentele consumate in energie), prin urmare, prea multa hormoni poate duce la simptome legate de metabolismul ridicat. La unii oameni, o tiroida hiperactiva determina accelerarea sistemului digestiv, rezultand diaree si miscari intestinale mai frecvente.
Diabet
Unele persoane cu diabet pot prezenta o complicatie numita enteropatie diabetica. In aceasta afectiune, nervii sistemului digestiv sunt afectati, ceea ce poate duce la diaree. In plus, diareea poate aparea si ca efect secundar al unor medicamente pentru diabet.
Pancreatita cronica
Pancreatita cronica este inflamatia persistenta a pancreasului. Acest lucru se poate intampla din multe cauze, dar cea mai frecventa este abuzul de alcool pe termen lung. Pancreatita cronica duce la niveluri mai scazute de enzime pancreatice si hormoni in organism, ceea ce ingreuneaza digestia alimentelor. Unul dintre simptomele bolii este diareea.
Boala celiaca
Boala celiaca apare atunci cand sistemul imunitar al organismului isi ataca propriile tesuturi atunci cand se consuma gluten. Acest lucru provoaca deteriorarea mucoasei intestinale, ducand la probleme cu absorbtia nutrientilor (malabsorbtie). Diareea este cel mai frecvent simptom al bolii celiace. De asemenea, malabsorbtia poate duce la scaune care contin un nivel ridicat de grasime, provocand un miros neplacut.
Colita ulcerativa
Colita ulcerativa este un tip de boala inflamatorie cronica intestinala (IBD). In aceasta afectiune, inflamatia si ulcerele sunt prezente in mucoasa colonului si a rectului. Diareea cu sange este un simptom comun al colitei ulcerative. Severitatea simptomului depinde de severitatea inflamatiei si a ulceratiei la nivelul colonului.
Boala Crohn
Boala Crohn este un tip de boala inflamatorie intestinala care provoaca inflamatii si ulcere in orice parte a tractului digestiv. Aceasta este o afectiune cronica in care simptomele se pot dezvolta treptat sau brusc. Pot exista si perioade in care nu exista simptome. Simptomele bolii Crohn includ diaree, sange in scaune si malnutritie.
Daca aveti diaree cronica, medicul dumneavoastra va poate efectua teste de sange, teste de scaun si, daca este necesar, o gastroscopie sau o colonoscopie pentru a va diagnostica starea. Procesul de pregatire pentru gastroscopii difera de cel al colonoscopiilor, la fel cum difera procedurile in sine. In cele din urma, tratamentul diareei cronice va depinde de cauza identificata.
Constipatie
Daca aveti o frecventa scazuta a scaunului de mai putin de 3 ori pe saptamana, scaune dure sau mici, asemanatoare cu granule, sau simtiti nevoia sa va incordati scaunele atunci cand va miscati, este posibil sa aveti constipatie.
Cauzele constipatiei
Exista multe cauze ale constipatiei. Majoritatea pacientilor cu constipatie cronica nu au o boala care sa cauzeze constipatia.
Cauzele comune includ:
- Nu consumati suficiente fibre, cum ar fi fructe, legume si cereale
- Nu bea suficiente lichide
- A fi inactiv si a nu face miscare
- Ignorand adesea nevoia de a merge la toaleta
- O schimbare a dietei sau a rutinei zilnice
- Un efect secundar al medicamentelor
- Stres, anxietate sau depresie
Tratamentul pentru acesti pacienti implica modificari ale stilului de viata, dietei si aportului de lichide si, daca este necesar, medicatie.
Bolile non-intestinale asociate cu constipatia includ insuficienta hormonilor tiroidieni si diabetul. Pacientii cu boala Parkinson sunt, de asemenea, mai predispusi la constipatie. Unele medicamente, inclusiv analgezice (de exemplu, morfina) si antidepresive (de exemplu, amitriptilina) pot provoca constipatie.
Daca aveti constipatie, medicul dumneavoastra o poate evalua folosind teste de sange, teste de scaun, colonoscopie si, dupa caz, masurarea functiei muschilor anali.
Tratamentul pentru constipatie va depinde de cauza si este, de obicei, gestionat prin modificarea dietei si a stilului de viata, cresterea activitatii fizice si a aportului de lichide si luarea de alimente naturale care pot ajuta la miscarea trecatoare (de exemplu, prune uscate). Daca modificarea stilului de viata nu este suficienta, pot fi prescrise laxative.
Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn si colita ulceroasa)
Boala Crohn si colita ulceroasa sunt cunoscute in mod colectiv sub numele de boli inflamatorii intestinale (IBD).
Pacientii cu colita ulceroasa dezvolta ulcere numai in intestinul gros. Pacientii cu boala Crohn dezvolta ulcere in intestin, oriunde intre gura si anus. Cele mai frecvente parti ale intestinului afectate de boala Crohn sunt intestinul gros si a doua jumatate a intestinului subtire.
Simptomele bolilor inflamatorii intestinale
Simptomele IBD includ dureri abdominale, diaree, scaune cu sange, febra, oboseala, scadere in greutate si malnutritie. La unii pacienti, parti ale corpului, altele decat intestinele (de exemplu, pielea, ochii, articulatiile sau ficatul) pot deveni inflamate.
Cauzele bolilor inflamatorii intestinale
Nu se stie ce cauzeaza IBD. Se crede ca un factor de mediu declanseaza sistemul imunitar intestinal, care apoi scapa de sub control si provoaca inflamatii si ulcere in intestinele persoanelor cu predispozitia genetica corecta.
Nu exista un tratament pentru IBD deoarece este o boala cronica. Cu toate acestea, poate fi controlata cu tratament, iar pacientii cu boala controlata pot duce in continuare o viata normala. Pentru diagnosticarea acestei boli vor fi efectuate o serie de investigatii, inclusiv analize de sange, analize la scaun, colonoscopie si tomografii sau RMN.
