In timpul domniei lui Augustus isi are originea Principatul. O perioada istorica care merge de la crearea Imperiului pana la inceputul Crizei din secolul al III-lea. A incercat sa pastreze cel putin o iluzie de continuitate cu institutiile si guvernarea Republicii Romane, iar astazi este considerata epoca de aur a Imperiului Roman.
In aceasta perioada, pe langa titlurile de Cezar si Augustus pe care multi imparati obisnuiau sa si le asume, imparatii erau adesea numiti Princeps (primul cetatean).
Dinastia Julio-Claudiana (27 i.Hr. – 68 d.Hr.)
Asa-numita dinastie Julio-Claudiana a fost prima dinastie a imparatilor romani si, prin urmare, este considerata dinastia fondatoare a Imperiului Roman. Odata cu aceasta dinastie in timpul domniei lui Augustus , primul imparat al Romei, ia nastere Pax Romana , o perioada de mare prosperitate si bogatie nemaivazuta pana acum la Roma.
Durata: 95 de ani.
Imparati: Augustus, Tiberius, Caligula, Claudius, Nero.
Anul celor patru imparati (69 d.Hr.)
Asa -numitul An al celor Patru Imparati a fost un an in care mai multi imparati s-au succedat intr-o maniera haotica. Caracterizata prin a fi prima mare criza imperiala. Desi Garda Pretoriana a inceput sa se amestece in treburile politice ale lui Romanos in dinastia anterioara, prin asasinarea lui Caligula si expulzarea lui Nero, tocmai in timpul Anului celor Patru Imparati incepem sa intrezarim adevarata putere si influenta a Garzii Pretoriane, deoarece Otto a putut deveni imparat numai dupa ce a mituit garda pentru a-l asasina pe Galba chiar in Forumul Roman. De aici inainte, influenta pretorienilor in politica romana a fost din ce in ce mai mare odata cu trecerea secolelor.
Imparati: Galba, Otto, Vitellius, Vespasian.
Dinastia Flavian (69 d.Hr. – 96 d.Hr.)
Desi dinastia Flavian a fost cea mai scurta dintre dinastiile Principatului, si-a pus amprenta asupra istoriei, oferind unii dintre cei mai recunoscuti imparati romani. Printre ei il gasim pe Vespasian, unul dintre cei mai iubiti imparati de poporul roman.
Durata: 27 ani.
Imparati: Vespasian, Titus, Domitian.
Dinastia Antonin (96 d.Hr. – 192 d.Hr.)
Dinastia Antonin a fost cea mai lunga dintre toate dinastiile imperiale romane si, de asemenea, a fost dinastia care a dat nastere celor cinci imparati cunoscuti sub numele de Imparati Buni (Nerva, Traian, Hadrian, Antonio Pio, Lucius Verus, Marcus Aurelius) .
Odata cu aceasta dinastie se incheie in mare masura mecanismul adoptiei mostenitorului de catre imparati. Adica mecanismul prin care imparatul domnitor a adoptat un mostenitor potrivit pentru a-si asuma responsabilitatea de a deveni imparat. Acest lucru se intampla atunci cand Marcus Aurelius, considerat a fi ultimul dintre imparatii buni , este succedat de fiul sau Commodus. Dupa aceasta succesiune imperiala, nepotismul avea sa fie revazut in mai multe randuri in cursul istoric al Imperiului Roman.
Dinastia Antonin se termina brusc cand Commodus este asasinat de Garda Pretoriana.
Durata: 96 de ani.
Imparati: Nerva, Traian, Hadrian, Antonio Pio, Lucius Vero, Marcus Aurelius, Commodus.
Anul celor cinci imparati (193 d.Hr.)
Pertinax si Didius Julian nu si-au format propriile dinastii, ambii fiind asasinati in 193, la scurt timp dupa preluarea mandatului. An marcat de o serie de oferte pentru putere si razboaie civile in toata Roma si provinciile ei. Ca si in multe alte crize, se termina atunci cand un imparat puternic preia si isi asigura functia, in acest caz Septimius Severus, care isi incepe propria dinastie.
Imparati: Pertinax, Didius Julianus, Pescenius N., Clodius, Septimius Severus.
Dinastia Severan (193 d.Hr. – 235 d.Hr.)
Aceasta dinastie isi are originea dupa triumful lui Septimius Severus in razboiul civil care a avut loc intre anii 193 si 197. Este considerata ultima dinastie a Principatului fondata de Augustus la inceputul Imperiului Roman. Dupa Principat, avea sa devina obisnuit ca imperiul sa fie guvernat simultan de mai mult de un imparat.
Durata: 42 de ani.
Imparati: Septimius Severus, Geta, Caracalla, Elagabalus, Alexandru Severus.
Intre domniile Caracallei si Getei a domnit Macrinus, prefect al Garzii Pretoriane care a participat la asasinarea Caracallei. Totusi, si desi se afla la mijlocul acestei dinastii, el nu este considerat parte a acesteia. De aceea am impartit-o.
Desi dinastia Severan a durat 42 de ani intre regatele lui Septimius Severus si Alexandru Severus. Cu toate acestea, putem considera ca dureaza 41 de ani daca ignoram lunile domniei lui Macrino.
Imparatii secolului al III-lea
Anul celor sase imparati (238 d.Hr.)
Odata cu Anul celor sase imparati, se declanseaza criza secolului al treilea. O perioada haotica si frenetica a Imperiului Roman in care imparatii au rezistat doar luni de zile la putere.
Imparati: Maxim Tracul, Gordian I, Gordian II, Balbinus, Pupienus, Gordian III.
Dinastia Gordiana (238 d.Hr. – 244 d.Hr.)
In perioada cunoscuta sub numele de Anul celor sase imparati , isi are originea dinastia imparatilor romani numita dinastia Gordiana. Era alcatuita din Gordian I, Gordian II si Gordian III, care au reusit sa supravietuiasca si sa conduca pana in anul 244.
Durata: 6 ani.
Imparati: Gordian I, Gordian II, Gordian III.
Dinastiile Decius, Valerian si Caranus (244 d.Hr. – 285 d.Hr.)
Dupa Anul celor Sase Imparati, practic nu se mai formeaza din nou mari dinastii in Principat, deoarece imparatii sunt asasinati sau destituiti foarte regulat. Putem gasi totusi trei mici dinastii:
- Dinastia Decius, formata din imparatii Decius si Hostilian.
- Dinastia Valeriana, formata din imparatii Valerian si Gallienus.
- Dinastia Carano sau Caro, formata din imparatii Caro si Carino.
Intre acesti sase imparati si dinastiile lor trecatoare au existat alti noua imparati.
Dinastiile dominatelor
Desi Principatul a fost o perioada a Romei imperiale in care s-a incercat, cel putin pe cale de iluzie, sa se mentina o aparenta de continuitate cu traditiile si institutiile Republicii Romane (de multe ori mentinand magistraturile republicane pur si simplu prin traditie, precum primarii), in timpul Imperiului Roman dominat, sau tarziu, aceasta traditie se pierde si Imperiul se caracterizeaza prin caracterul sau despotic. Aceasta perioada este cunoscuta astazi formal sub numele de Dominat datorita faptului ca primul imparat al acesteia, adica Diocletian, decide sa renunte la titlul oficial de Princeps (primul cetatean)cu care romanii obisnuiau sa-l recunoasca pe imparat si sa adopte titlul de Dominus (domn, stapan).
Un alt detaliu deosebit al celor dominati este ca, in ciuda degradarii constante a societatii romane, vedem din nou dinastii ale caror domnii se intind pe parcursul mai multor decenii.
Tetrarhiile (293 d.Hr. – 324 d.Hr.)
Tetrarhia incepe oficial cu Diocletian in anul 293 d.Hr. C. in incercarea de a imparti Imperiul Roman in patru regiuni numite eparhii conduse de un imparat care si-a luat titlul de Cezar sau Augustus. Au existat sase tetrarhii intre anii 293 si 324, iar una dintre principalele lor caracteristici a fost faptul ca au suferit constant din cauza actiunii uzurpatorilor care au preluat puterea cu forta.
Pe masura ce imparatul Diocletian a rezolvat cateva dintre problemele care au afectat Roma in timpul crizei secolului al treilea. Cu toate acestea, prin Edictul sau privind preturile maxime, el a distorsionat complet economia romana (o incercare de a controla preturile care, ca toate controalele preturilor de-a lungul istoriei, a dus la probleme serioase de penurie si o crestere fara precedent a economiei informale), a dat lovitura finala Senatul prin concentrarea intregii puteri intr-o mana de oameni puternici (tetrarhii).
Prima tetrarhie (1 martie 293 – 1 mai 305)
Imparati: Maximian, Diocletian, Constantius Chlorus si Galerius.
Uzurpatori: Carausius, Domitian, Alecto si Aquileus.
A doua tetrarhie (1 mai 305 – 25 iulie 306)
Imparati: Constantius Chlorus, Galerius, Severus II, Maximin Daya.
Uzurpatori: Maxentius, Maximian.
A treia tetrarhie (25 iulie 306 – 16 august 307)
Imparati: Sever al II-lea, Galerius, Constantin I, Maximin Daya.
Uzurpatori: Maxentius, Maximian.
A patra tetrarhie (16 august 307 – mai 311)
Desi se mai numeste tetrarhie, in a patra tetrarhie se deschide o a cincea eparhie.
Imparati: Constantin I, Galerius, Licinius, Maximinus Daya, Maxentius-Maximianus.
Uzurpatorul: Alexandru.
A cincea tetrarhie (mai 311 – august 313)
Cu a cincea tetrarhie se intoarce la cele patru eparhii. De asemenea, se caracterizeaza prin faptul ca nu a suferit actiunea uzurpatorilor.
Imparati: Constantin I, Licinius, Maxentius, Maximin Daya.
Ultima tetrarhie (august 313 – 18 septembrie 324)
Aceasta tetrarhie este caracterizata ca fiind primul pas in impartirea istorica a Imperiului Roman in Imperiul de Apus si Imperiul de Rasarit .
Imparati: Constantin I, Licinius, Crispus, Valerius Valens, Licinius II, Constantin II, Martinian.
Dinastia Constantiniana (284 d.Hr. – 363 d.Hr.)
Dinastia Constantiniana si-a avut originea in perioada tetrarhiilor si se refera la un grup inrudit de imparati. Ea s-a extins insa dincolo de perioada tetrarhiilor care s-a incheiat in anul 363 d.Hr. In timpul acestei dinastii, are loc unul dintre cele mai importante evenimente istorice ale Imperiului Roman: impartirea Imperiului Roman in Imperiul de Apus cu capitala la Roma si Imperiul de Rasarit cu capitala in Noua Roma sau, asa cum a fost numit mai tarziu, Constantinopol (oras fondat de Constantin I in anul 324 d.Hr C. peste vechiul oras Bizant dupa ce l-a invins pe co-imparatul sau Licinius) .
Durata: 58 ani.
Imparati: Constantiu I, Constantin I, Constantin al II-lea, Constanti, Constantiu al II-lea, Iulian Apostatul.
Dinastia Valentiniana (364 d.Hr. – 392 d.Hr.)
Impartit imperiul in doua, dinastiile incep sa se amestece, din moment ce imparatii erau impartiti intre imparatii din Occident si imparatii din Orient. Dinastia Valentiniana a dat patru imparati impartiti in doi imparati occidentali si doi imparati estici. In Occident, aceasta dinastie a ramas la putere din 364 pana in 392, iar in Est de la 364 pana in 378.
In timpul acestei dinastii Graciano, el refuza sa-si asume ca Pontifex Maximus, lasand goala aceasta pozitie straveche care a fost creata odata cu intemeierea Republicii. Pozitia, desi foarte diferita in functie, a fost asumata atunci de Papa crestin, care o mentine in vigoare pana in zilele noastre.
Durata: 28 ani.
Imparati occidentali: Valentinian I, Gratian si Valentinian II
Imparati din Rasarit: Valens, Teodosie I (unii istorici il lasa afara pe Teodosie I, deoarece acesta, in ciuda faptului ca este ginerele lui Valentinian, isi formeaza propria dinastie).
Dinastia Teodosiana (379 d.Hr. – 457 d.Hr.)
Ultima dinastie a Imperiului Roman de Apus. Desi nu a dat ultimul imparat roman al Occidentului, aceasta a fost ultima dinastie formata la Roma, conducand chiar pana la aproximativ 19 ani inainte de caderea Imperiului de Apus.
Durata: 78 ani.
Imparati occidentali: Teodosie I, Honorius, Ioan, Valentinian al III-lea.
Imparati rasariteni: Teodosie I, Arcadius, Teodosie al II-lea, Martian, Leon I, Leon II, Zenon, Anastasius I.
Ultimii imparati
Ultimii imparati romani din Occident intre 455 si 476 nu au putut sa-si formeze propriile dinastii. La fel, societatea romana a continuat sa se degradeze pana cand a incheiat cu capitularea dupa batalia de la Ravenna.
