Rata la un credit de locuinta ar putea creste cu pana la 35%, insa doritorii de imprumuturi de consum nu ar fi afectati deloc. De castigat ar avea statul si companiile, care ar scapa de “concurenta”.
O eventuala limitare a creditelor pentru populatie contractate in valuta ar avea efecte nefaste asupra pietei imobiliare insa, daca se pastreaza conditiile actuale de dobanda, nu ar avea nici un efect asupra creditelor de consum. In acest moment, ca urmare a majorarii dobanzilor la euro, creditele de nevoi personale in lei sunt chiar mai ieftine decat cele in moneda straina si, in plus, sunt ferite de riscul de depreciere a monedei nationale.
Pe de alta parte, limitarea imprumuturilor in moneda straina va schimba radical strategiile majoritatii bancilor din Romania, care, pana acum, au preferat sa promoveze creditul in euro. In structura imprumuturilor acordate populatiei, creditele in valuta au o pondere de peste 65%. Guvernatorul Isarescu a anuntat la finele saptamanii trecute ca Banca Nationala pregateste masuri de descurajare a creditarii in valuta pentru persoanele care au venituri in lei.
click pe tabel pentru a mari
Creditul de consum, principalul vizat
Desi BNR nu a venit inca cu detalii referitoare la masuri concrete pe care le-ar putea lua in sensul descurajarii activitatii de creditare in moneda straina, este stiut ca ideea in sine vine din zona Bancii Centrale Europene. BNR are la dispozitie mai multe masuri pentru limitarea imprumuturilor in valuta, iar, la nivel European, in cadrul unei intalniri care a avut loc la Atena, s-a pus chiar problema interzicerii creditului de consum in euro in tarile UE in care populatia obtine venituri in alte monede. Specialistii contactati de RL cred ca BNR vizeaza in primul rand creditul de consum si mai putin pe cel ipotecar.
De altfel, o astfel de orientare pare logica in contextul in care Romania se afla in situatia unica la nivel European in care valoarea imprumuturilor de nevoi personale o depaseste pe cea a creditelor pentru locuinta. Ponderea creditelor de consum este de peste 66% din volumul imprumuturilor pentru populatie fata de doar 15%, cat este media zonei euro.
Ce poate face BNR
Surse apropiate situatiei afirma ca BNR ia in calcul introducerea unor teste de stres pentru doritorii de credite in valuta. Bancile ar fi obligate sa calculeze gradul de indatorare scoringul nu la cursul euro/leu la zi ci la unul cu mult apreciat, reducand astfel sansele solicitantilor de se mai califica la un credit.
Banca Nationala poate limita gradul de indatorare (raportul dintre veniturile lunare ale solicitantului si rata lunara la credit) pentru creditele in euro. O astfel de masura a mai existat inainte de 2007 cand gradul maxim de indatorare pentru creditele de consum era de 30% din veniturile lunare, iar pentru cel ipotecar de 35%.
BNR poate limita volumul de credite in valuta acordate de banci in functie de volumul resurselor atrase. O astfel de masura a mai existat inainte de 2006.
Intr-un scenariu extrem, BNR poate interzice printr-o norma creditele de consum in euro. O masura asemanatoare a luat Ungaria pentru creditele in franci elvetieni.
Cine pierde, cine castiga?
Scumpirea creditelor imobiliare ca urmare a limitarii componentei in valuta.
Scaderea cotei de piata a bancilor care se concentreaza pe creditele in valuta (toate, cu 2-3 exceptii notabile printre care CEC sau Banca Transilvania).
Aprecierea monedei nationale.
Acces mai rapid al statului si al companiilor la resurse in euro de la bancile locale in contextul in care dispare o parte a “concurentei”.
Scaderea dobanzilor la depozitele in euro. Bancile nu ar mai avea nevoie de atatea resurse in moneda europeana.
