|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Inspectia
Muncii exercita atributii
de control in domeniul relatiilor de munca, al securitatii si
sanatatii in munca si controleaza aplicarea unitara a dispozitiilor
legale in aria sa de competenta.
INSPECTIA MUNCII exercita atributii in domeniul relatiilor
de munca, al securitatii si sanatatii in munca
si controleaza aplicarea unitara a dispozitiilor legale in aria
sa de competenta.
Activitatea de control a Inspectiei
Muncii are ca scop asigurarea respectarii si prevenirea incalcarii
dispozitiilor legale referitoare la relatiile de munca, securitate
si sanatate in munca, protectia salariatilor care lucreaza in
conditii deosebite, precum si cele referitoare la asigurarile
sociale.
In domeniul relatiilor de munca, controalele pot fi de fond, tematice sau tip campanie; aceste tipuri de controale au
urmatoarele caracteristici:
(a) controalele de fond au
ca obiectiv verificarea modului in care angajatorii aplica prevederile
legislatiei muncii si a clauzelor contractelor colective de munca,
precum si realizarea unei analize de ansamblu a activitatii in
domeniul relatiilor de munca si al evidentei muncii, in vederea
eliminarii deficientelor constatate si constientizarii angajatorului
pentru respectarea legislatiei muncii;
(b) controalele tematice
acopera un numar limitat de domenii din cele reglementate
de legislatia muncii si se desfasoara intr-o perioada scurta de
timp; aceste tipuri de controale ofera o imagine partiala a modului
de organizare si desfasurare a activitatii angajatorului, concludenta
insa asupra problemei care constituie tema controlului;
(c) controalele tip
campanie constau in verificare inopinata a unui aspect
sau a unui numar limitat de aspecte reglementate de legislatia
muncii si se desfasoara pe domenii de activitate, fie la nivel
national, fie pe zone geografice.
In domeniul relatiilor de munca,
activitatea de control se finalizeaza prin:
(a) procese verbale
de control, in care se consemneaza constatarile privind
nerespectarea prevederilor legale si prin care inspectorii de
munca impun ca abaterile constatate in domeniul relatiilor de
munca sa fie remediate pe loc sau intr-un timp limitat, dispunand
masuri obligatorii, cu termene concrete de realizare. Procesul
verbal de control este act oficial de la data incheierii lui,
angajatorul avand obligatia de a indeplini masurile dispuse prin
acesta. Prin acelasi proces verbal de control, angajatorul este
instintat cu privire la obligatia de a informa, in scris, inspectoratul
teritorial de munca cu privire la modalitatea de indeplinire a
masurilor stabilite;
(b) procese verbale
de constatare a contraventiilor, prin care sunt sanctionate
abaterile savarsite de catre angajator prin incalcarea prevederilor
legislatiei muncii; exista situatii in care prin aceeasi neconformitate
constatata, se dispun masuri obligatorii si totodata se aplica
sanctiuni contraventionale.
Finalizarea masurilor
stabilite prin procesele verbale de control se asigura prin verificarea
punctuala a realizarii masurilor dispuse, inspectorii de munca
efectuand controale ulterioare cu caracter operativ.
In
domeniul securitatii si sanatatii in munca, Inspectia Muncii
pe baza principiilor de organizare a inspectiilor in domeniu,
utilizeaza urmatoarele metode de inspectie:
a)
metoda de inspectie sistem;
b)
metoda de inspectie prin control tematic propriu-zis;
c) metoda de
inspectie prin impunerea de masuri cu directie speciala;
d) metoda
de inspectie prin sondaj;
e) metoda
de inspectie tip campanie;
In functie de scopul
si obiectivele stabilite, controalele
pot fi:
(a) control cu caracter operativ, in cadrul caruia
se aplica metoda de inspectie prin sondaj iar obiectivele concrete
urmarite sunt: verificarea punctuala a realizarii masurilor
dispuse pentru prevenirea unui risc major si/sau a celor cu
termene scadente, verificarea conditiilor de pericol iminenet
in cazul opririi lucrului de catre un angajat, verificarea mentinerii
sistarii activitatii si/sau opririi din functiune a unor echipamente
tehnice pana la punerea lor in conformitate, precum si alte
verificari dispuse de seful ierarhic;
(b) controlul cu caracter inopinant, in cadrul
caruia se utilizeaza metoda de inspectie prin sondaj, iar obiectivele
concrete urmarite sunt: verificarea semnalarilor provenite din
reclamatii, plangeri sau sesizari, verificarea existentei corespondentei
intre continutul si limitele autorizatiei de functionare, acordului,
permisului, ori licentei, dupa caz, si activitatea propriu zisa
a entitatii controlate precum si alte verificari punctuale dispuse
de seful ierarhic;
(c) control cu caracter tematic, care se executa
in baza Programului cadru anual de actiuni al Inspectiei Muncii,
a Programului anual de actiuni al fiecarui Inspectorat Teritorial
de Munca, a graficelor de control a inspectorilor de munca si
a unor necesitati ce pot rezulta din analiza evolutiei indicatorilor
privind morbiditatea profesionala. In functie de obiectivele
urmarite, de amploarea si sfera controlului, precum si de numarul
de entitati programate in control, metodele de inspectie ce
pot fi utilizate sunt: metoda de inspectie sistem, metoda de
inspectie prin control temetic propriu-zis, metoda de inspectie
prin impunerea de masuri cu directie speciala, metoda de inspectie
tip campanie.
In situatia in care se realizeaza controale cu
caracter operativ si /sau controale cu caracter inopinat, schema
actului de control se realizeaza ad-hoc, in functie de obiectivele
controlului si cuprinde in mod obligatiriu urmatoarele: prezentarea
la conducerea entitatii controlate si/sau la persoana cu rangul
cel mai inalt in ierarhia entitatii controlate prezentata in
unitate, careia i se aduc la cunostinta scopul si obiectivele
conrolului, concluziile controlului propriu-zis, cu evaluarea
respectarii legislatiei, masurile ce se impun si nominalizarea
acestora in documente scrise.
In situatia in care se realizeaza controale tematice,
in functie de obiectivele controlului, de metoda de control
selectata, de numarul de entitati cuprinse in control, de numarul
de angajati, de specificul, localizarea si complexitatea formei
de organizare a acestora, in etapa de planificare a controlului,
se dimensioneaza corespunzator etapele ulterioare, atat in ceea
ce priveste perioada de timp, cat si resursele umane si logistica
alocata. Schema actului de control parcurge in mod obligatoriu
etapele nominalizate la alin. (8).
Activitatea de control in domeniul securitatii si sanatatii
in munca se materializeaza in:
a) procese-verbale
de control;
b) procese-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor
dupa
caz;
c) procese-verbale de sistare partiala/totala a activitatii
sau de oprire din functionare a echipamentelor tehnice, dupa
caz, cand se constata o stare de pericol iminent de accidentare
sau de imbolnavire profesionala.
Ca urmare a constatarilor rezultate din activitatea de control,
Inspectia Muncii poate dispune:
a) retragerea autorizatiei
de functionare, din punct de vedere al protectiei muncii;
b) sesizarea organelor de urmarire penala, atunci cand
exista indicii
privind savarsirea unor infractiuni;
c) solicitarea
radierii persoanei juridice din Registrul Comertului, in cazul
savarsirii repetate de catre angajatori a unor abateri grave
de la prevederile legislatiei muncii sau de la normele de securitate
si sanatate in munca.
Conceptia privind activitatea de control a Inspectiei
Muncii, cadrul normativ aplicabil, precum si masurile care pot
fi luate sunt prevazute in Anexele:
|
|
|
|
|
|